Profu’ : – Trage un bilet si treci in banca!
Manuela : A trage sau a ex-trage? Nuanta impune o precizare….Nu cred ca
am inteles bine daca vreti ca eu sa trag, adica sa ma supun hazardului, sau sa
ex-trag si atunci, constienta de anterioritatea actului (vezi ex = fosta), sa
ma pliez pe transcedenta destinului si sa scriu ce stiu…Conceptul de pliere
apare recurent in lucrarile lui Deleuze si Guattari….Vedeti ca nu sunt
blonda?
Profu’ : Las’ ca trag eu ca sa nu ex-tragi tu!
Manuela : – Va zic si subiectul ? Unu : Modelul de echilibru
in opera lui P. Krugman. Doi : Bifurcatiile de tip pitchwork in
localizarea serviciilor superioare de
tip financiar – studiu de caz asupra serviciilor de audit bancar in Romania si
Slovacia.
Profu’ : E greu?
Manuela : …Hmm…Ma descurc eu!
Profu’ : Hai, ca-i din primele patru cursuri…nu se poate sa nu stii….
Profu’ ascultand un alt student….
Profu’ : Ai desenat corect graficul, totusi … de ce ai trecut portanta
functiei de probabilitate de interactiune spatiala de la 0.5 la 0.6 pe axa Y ? Ca nu se vede in formula…
Studentu’ : Pentru ca…pentru ca…asa-i in formula ! Daca Pij =
alfa ori suma din pj ori f(Dij) la patrat …atunci alfa = cu logaritm din 0,5
( adica portanta functiei) supra (/
pentru puristi) R la patrat, unde R este distanta la care portanta este egala
cu 50% din probabilitatea de interactiune…
Profu’ : Asadar, ….
Studentu’ : Asadar…
Profu’ : Of! Tot eu trebuie sa-ti dictez…Si-am discutat de atatea ori la
seminar….Pentru ca… Treci la loc! La primu’ subiect nu ai descris asa cum
trebuie ecuatiile Lotka-Volterra…si sa nu stii sa faci de mana o regresie multipla in anul doi, asta
chiar e inadmisibil…!
Asistentu’ : Da! Si nici despre Simion Mehedinti nu a zis nimic….!
Profu’ : Dau un sase, sa nu te mai vad la vara…
Studentu’ : Hai, dom’ profesor ca primele trei table le-am scris
corect…mai putin cand a trebuit sa delogaritmez si sa-l trec pe beta in
ecuatiile diferentiale… Chiar nu am inteles!
Profu’ : Las’ ca ai sa intelegi in anu’ trei… Da-i un sapte, ca se vede
ca a mai citit fata de ceilalti….Vous pouvez disposer…
Profu’ : Manuela, ai terminat?
Manuela : Aproape, dom’ profesor…dar daca vreti termin acum!
Profu’ : Hai sa vedem ce-ai avut! Deci, krugman la primu’ subiect….(In)canta-ne!
Manuela : Paul Krugman , economist de exceptie in scoala americana de factura
neo-liberla, s-a impus prin prin preocuparile sale multiple legate de sinergia
geografie-economie in ceea ce priveste dinamicile cronologice la nivelul variabilelor
economice in spatiul regional….Fundamentele sale teoretice deriva din
progresele stiintei regionale clasice, din modelele geografiei cantitative si
din conceptualizarile economiei americane in anii ’80 – doresc sa subliniex
aportului lui Venables sau Fujita, ultimii lansand idei extrem de interesante,
cum ar fi conceptul de iceberg price of transportation in schimburile
internationale, efectul de bariera sau…
Profu’ : Hai, lasa vraja….Treci la subiect!
Manuela : Da, imediat….Deci, conceptul de echilibru in opera lui
Krugman…
Profu’ : Ihi…(catre Asistent, in soapta : A inceput bine…)
Manuela : …pleaca de la premisa ca dinamica unui sistem economic simplu
este dictata de raportul intre doua tipuri de forte, cele centripete
(responsabile de aparitia aglomeratiilor) si cele centrifuge care pot fi vazute
ca o reactie la tendinta de concentrare..cumva, cu cuvintele mele, ca o forta
de dez-aglomerare (Manuela zambeste, nici ea nu stie de ce)…
Profu’ (da din cap afirmativ si meditativ): Da! E putin trivial ce spui tu,
dar pentru cuvintele tale…e aproximativ corect….Care este paradoxul indus
de conceptul de forta centripeta…Si nu doar raportat la Krugman…
Manuela : Stati!….Imediat….Asadar, paradoxul conceptului de forta centripeta provine din
faptul ca mecanismul care dicteaza aparitia concentratiei de firme se suprapune
adeseori…Si aici e necesara o paranteza – ideea de centripet si centrifug implica
existenta unui centru, insa acel centru nu este forcement unul de tip
topologic, prin centralitate intelegandu-se mai multe chestii…a,
lucruri….aspecte!
Profu’ : Nu e cazul sa divagam de la subiect….
Manuela : Deci, se suprapune peste efectul economiilor de aglomeratie…un
fel de mana invizibila a pietei, dupa cum spunea Marshall sau…mai plastic
spus…”un pas inainte” pentru a va reproduce pe dvs., cursul 4 inainte de
pauza….
Profu’ : Da ! Se vede ca subiectul il stapanesti …ai citit cat de cat….
Manuela : Aseara am terminat
Krugman…la biblioteca nu l-am gasit decat in engleza…nu aveau nimic in
franceza….
Profu’ : Asta din cauza faptului
ca scoala franceza, adepta a teoriei regulationiste, s-a lasat mai putin
fecundata de paradigma krugmaniana (Adresandu-se asistentului : O putem, à la
limite, numi paradigma…nu-i asa?), ea fiind a priori penetrata de ideea
factorului regulator al Statului in economie….O interpretare marxicizanta par
endroits a teoriilor keynesiene…Dar sa revenim, subiectul doi…
Manuela : Bifurcatiile de tip pitchwork intervin in momentul in care
solutiile pentru echilibrul modelului canonic propus de Krugman in Spatial
Economy la pagina 38 (Manuela in gand : Sper sa nu se prinda ca nu stiu
pagina…./ Profu’ in gand : Asta n-a citit ca lumea Krugman, e pagina 34…crede
ca ma vrajeste….) sunt multiple. Pentru a simplifica, solutiile propuse de
Krugman se deduc prin rezolvarea sistemului de ecuatii diferentiale care descriu
implantarea in timp a firmelor in cele doua regiuni A si B, adica delta X supra
delta T egal cu a ori X la patrat de a plus X de a plus c plus e mic, unde e
mic este eroarea modelului….
Profu’ : Ce tip de eroare?
Manuela : Aleatorie, naturellement ! Cum in Romania si Slovacia
nu avem informatii care sa confirme prezenta unor compartimente de firme trans
(sau multi nationale, distinctia este greu de sesizat) in afara capitalelor e
imposibil practic sa rezolvam sistemul de ecuati delta X de A supra delta T de
A si delta X de B supra delta T de B, unde A si B….
Profu’ : Bine, e suficient…sa stii ca exista totusi o filiala la Cluj….
de la Young and Restless….
Asistentu’ : Young and
Ernst…vreti sa spuneti….
Profu’ : Si eu cum am zis ?
Asistentu’ in gand : (Act
ratat !)
Profu’ : Da carnetu’ sa-ti trec nota !
POSTARE INTERACTIVA :
Daca vreti sa stiti ce nota a luat Manuela, trebuie sa votati! In functie
de vot, Manuela trece in anul trei, ramane in anul doi sau pune mana si pe
carte (sau nu….) Credeti ca a progresat suficient pentru a depasi asteptarile
exigente ale Profesorului sau trebuie sa mai munceasca si sa aprofundeze asa
cum trebuie Teoria Regulationista?
Pentru ca pozitia noastra e clara in aceasta privinta si plecand de la constatarea ca “Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului, ci convertirea lui” (Mehed. 33 : 11) redam, pe scurt si cenzurat , dialogul intre Blogul de Tzurca si Prea-Sacra Geoinchizitie, reprezentata de Padre Pedro Giustiziario din Ordinul Minor al Geosferei Complete, dupa un mansucris recuperat cu greu din blogosfera.
“ Poetul a zis ut sementem feceris, ita metes (ce semeni, aia cvlegi) si Bones corrumpunt mores congressus mali (pildele rele strica moravvrile bvne) si sua licenza se adresa catre profanarile recente aduse de Blogul de Tzurca fata de bunele intentii ale Geografiei Mama. Din aceasta cauza, invatatii nostri s-au hotarat sa interogheze messier Blogul de Tzurca si sa observe si sa corecteze orice deviatie de la Sacra Doctrina printr-o apostolica mila, dar si severitate academica, caci de duobus malis minus est eligendum (din doua rele, alegi cel mai mic).
Padre Pedro Giustiziario : Onorata asistenta, tortura impusa de Blogul de Tzurca contra drumului trasat de inaintasi este, in esenta, o forma de manifestare a Antigeografului iar semnele le recunoastem dupa Scripturi. Sta scris : “ Prima trambita a sunat si conceptul a cazut din Cer, amestecat cu Spatiul si Distanta. Si a doua trambita a sunat si a treia parte din geografie s-a facut nomotetica, precum sangele”. Aceste semne sunt indubitabile si ne arata calea pe care vrasmasii ne indreapta. In acelasi timp sa ne amintim de pilda oferita de Titus fiului sau – Atqui, e lotio est (si totusi, provine din urina). Pe scurt, iata acuzatiile aduse, in urma unei indelungi reflectii asupra cauzelor care au condus nefericitul nostru confrate la asemenea periculoase asertiuni. In data de 19.11.08 a afirmat ca : “Este banal faptul ca apa potabila reprezinta un bun nepretzuit, mai ales acolo unde e insuficienta. Romania e relativ bine inzestrata (a se citi: mediu inzestrata) cu aceasta resursa. Avem bine diseminate putzuri de extractzie ale acestei resurse. In imagine, Repartitzia spatziala a asezarilor cu fantani .” Dar audiatur et altera pars caci cuiusvis hominis est errare, nullius nisi insipientis in errore perseverare.
Vom audiatur restu’ maine!
Maine :
Blogul de tzurca : Multumesc onoratei asistente pentru ocazia de a ma disculpa caci se pare ca unii damnant quod non intellegunt.
Soare de dacit, gresie fragila
Prognoza a invelisului cel sfant,
Un imn din slova cea facila
Te canta cu atat de mult avant
De tine-i vorba Mehedinti,
Intai de toate, fondator…
De scoala, caci tu reprezinti
O Suma ( SIGMA), numarator si numitor ( Muza cantitativista e de vina ! Ii dadea cu virgula la silabe!)
E Terra prea mica sa te-ncapa,
Interactiunea prea firava,
Nu poate rima mea cea schiopa
Sa mai recite a ta isprava
Nici mostenirea nu e mai prejos!
Noi te purtam in inimi (si alte organe) mai departe,
Voiosi gustam din Acea carte
Si facem invelisul mai vanjos (curajos, curios, frumos, bengos, furios,…)
Sferica-i natura,din sfere compusa
Si apa, aerul si solul armonios se leaga
Cu omul, accident. Astfel, Zeita-i predispusa
Tie doar intelepciunea sa-ti culeaga
Voci rele se ridica, regiunea o contesta
Si prin bazaltul paradigmei fisuri incep s-apara
Invatatura veche nu-i buna, vocile o detesta ( eu nu aud voci, simte muza nevoia sa precizeze…)
Si mehedinti cel Bun devine o povara!
Caci spatiul cel viclean adulmeca norodul!
Fiara nesatula ce-a devorat vechile rune
S-a intrupat din scrieri si vine sa-si adune
Din teze si articole, nesatioasa, rodul
Va urma cand o sa urmeze sa-i apara muzei cheful….
Cautarea dvs. a returnat 0 legaturi .
